proiectul
sloven
Întitulat »Glasbena Dediscina Slovenije », adică “Moştenirea muzicală slovenă” cu «Musici ale compositorilor sloveni şi străini, provenind din arhive muzicale slovene şi cu atenţie specială asupra influenţei culturale europene», se va desfăşura atât în plan profan cât şi sacru.
Aspectul « profan », va fi ilustrat de concertul organistului Milko Bizjak, care rămânând în cadrul «Moştenirii muzicale slovene» va interpreta, de preferinţă pe o orgă istorică cu octava scurtă şi pedalieră, opere de Dietrich Buxtehude (1637-1707), Johann Pachelbel (1653-1706), Johann Pacher (sec. 17, din arhiva din Klanjec), Anonimo Comasco (sec. 17), Anonim (sec. 17, din arhiva din Klanjec), Giuseppe Androvandini (1665-1707), Baldassare Galuppi (1706-1785), Julije Bajamonti (1744-1800), Gaetano Valeri (sec. 18, din arhiva din Koper), Anonim (sec. 18, din arhiva din Novo mesto), Jakob Frančišek Zupan (1734-1810), Robert Lesjak (ca.1737-1816), Jiri Ignaz Linek (1725-1791).
Programul sacru prevede interpretarea piesei Magnificat, Gloria e Nisi Dominus de Antonio Tarsia, muzician născut în Capodistria (azi Koper), influenţat în compoziţiile sale pe de o parte de muzica italiană şi în special de melodrama în recent apărută, iar pe de altă parte de muzica veneţiană, care în acea perioadă avea ca adepţi personaje ilustre ca Giovanni Gabrieli, Claudio Monteverdi şi - ulterior – Benedetto Marcello. De asemenea se va interpreta Egregio Doctor Paule şi Missa in Do major pentru cor şi orchestra a compozitorului sloven Jakob Frančišek Zupan. Născut în 1734 în Schrotten, a studiat în tinereţe la Universitatea iezuiţilor din Graz, iar din 1757 lucra ca şi profesor de muzică în Kamnik, o regiune vecină cu Liubliana. Acolo devine dirijor al corului local şi participă la activităţile Accademische Confoederation Sanctae Caeciliae, o asociaţie de muzică sacră activă între 1731-1784. În anii optzeci scrie unica sa operă, Belin, prima scrisă în întregime în limba slovenă, şi prima bazată pe un text scris într-o limbă slavă; această lucrare din păcate s-a pierdut. Puţinele sale compoziţii care ne-au rămas, toate sacre ca stil, sunt legate de muzica sacră tipică din Germania meridională a mijlocului secolului XVIII.
