proiectul ROMÂN
Cele douâ programe cuprind fascinante propuneri muzicale ale Ansamblul FLAUTO DOLCE din Cluj.
Propunerea "profană" al ansamblului Flauto Dolce se întitulează Muzică profană din România din timpul barocului şi prezintă fuziuni impresionante cu muzica ebraică, orientală şi cea populară. O atenţie specială va fi acordată operelor lui Gabriel Reilich (1643-1677): Lieder das Erste-Jesu meine... (Hermannstadt, azi Sibiu, Romania). Organistul Gabriel Reilich din Sibiu este autorul unei culegeri de cântece neliturgice, deşi fondate în special pe teme religioase (Geistlich-Musikalischer Blum und Rosen Wald, Hermannstadt, 1677), care au fost adunate într-o ediţie modernă de către compozitorul Hans Peter Türk. Anonim (Manuscrisul din Sfântu Gheorghe, 1757): Dansuri transilvane: cel mai probabil materialul original aparţinea unui colecţionar german. Conţine dansuri pentru vioară şi contrabas, ale căror autori sunt, printre alţii, Hasse, Vivaldi, Telemann, Locatelli şi Veracini. La sfârşitul paginilor de pentagrame o mână aparent nepricepută a scrijelit restul melodiilor la o voce, denumite Dansuri, sau pur şi simplu fără titlu. Toate aceste motive reflectă în mod clar multiculturalismul transilvan.
Programul "sacru" va fi intitulat Muzică sacră din România din timpul barocului şi reflectarea ei în compoziţii din secolul al 20-lea. Se va concentra pe melodii de inspiraţie hasidică (yiddish), provenind din Transilvania (Maramureş). Aceste cântece reprezintă un capitol aparte al folclorului ebraic şi constituie un aspect nobil şi original al acestuia. O atenţie deosebită va fi acordată Codexului Caioni – operă de importanţă majoră menţionată anterior – în a căror cântece se întâlnesc referiri bizantine care stau la baza Bisericii Romano-Catolice: printre care Stabat mater dolorosa, Decantabat populus Israel, Cuncta fac nos despicere, Alleluia, Gaudeamus omnes, Salve Regina.
Vă atragem atenţia asupra influenţelor încă prezente în muzica liturgiei luterane, provenind din liedurile compuse de Heinrich Albert (1604-1651). Vor fi interpretate de asemenea compoziţii ale lui Johann Sartorius (1712-1787): Aria des Taufers, Aria des Taufers (3. Sonntag) ce confirmă continua şi fecunda colaborare dintre muzicienii din Transilvania şi cei germani : asemenea întâlniri aveau loc de obicei în oraşele Leipzig şi Jena – adică « oraşele lui J.S. Bach »!
