PROIECTUL ITALIAN
Ansamblul Nova Academia din Triest, condus de Stefano Casaccia, propune un concert dedicat muzicii profane şi unul, în anul următor, dedicat muzicii sacre.
Primul an dedicat muzicii barocului profan se va intitula "Le dilettevoli arie del Farinelli" (Minunatele arii ale lui Farinelli) şi va cuprinde cele mai faimoase arii ale operelor barocului cântate de celebrul contratenor Angelo Manzotti şi concerte instrumentale din baroc în stil italian de Vivaldi, Marcello, Händel, Telemann, Hasse.
Al doilea aspect se va concretiza în interpretarea a douăzeci de motete inedite din Antologia de muzică a barocului veneţiană intitulată Ghirlanda Sacra aleasă de diverşi compositori excelenţi de la motetti până la voce solo (1625). Antologia de motete, toate de calitate de excepţie, vizează, în afară de faimosul Claudio Monteverdi şi alţi compozitori "minori" care creau în Veneţia secolului XVI., ca maeştri de capelă şi organişti în Biserica din Veneţia. De asemenea se vor interpreta opere de Vivaldi, Händel, etc. Este prevăzută inclusiv înregistrarea discografică a acestora din urmă - operă inexistentă până acum pe piaţa discografică mondială.
Motetul s-a născut
în secolul XIII., în cadrul Şcolii Notre Dame, în faza mai matură a Ars
antiqua, ca forma polifonică vocală (sau vocal - instrumentală) fiind
interpretată în cadru liturgic. În perioada succesivă motetul se desprinde
de aspectul liturgic, se dezvoltă ca şi complexitate structurală şi
abandonează latina pentru a adopta texte de origine franceză. Prin 1500 se
observă o aderenţă specială la semnificaţia textuală printr-o tehnică de
contrapunct nefinisată, dar utilizată pentru a spori expresivitatea.
Dezvoltări succesive se întâlnesc la Şcoala francezo-flamandă şi la Şcoala
veneţiană, unde ansamblul vocal este desăvârşit adesea instrumental, aducând
o îmbogăţire a aporturilor de timbru. În a doua parte a concertului sacru
este prevăzută interpretarea muzicii lui Galuppi, Vivaldi, Bach şi Telemann.
