Carlo Saraceni (Veneţia 1579-Veneţia, 16 iunie 1620) a fost un pictor italian din Barocul timpuriu, a cărei reputaţie de a fi "pictor de primă clasă de rangul al doilea" a fost îmbunătăţită de publicarea unei monografii moderne în 1968.

Chiar dacă s-a născut în Veneţia, picturile sale sunt distinctiv romane în stil; el s-a mutat la Roma în 1598, aderând la Academia din San Luca în 1607. Nu a vizitat Franţa niciodată, dar a vorbit fluent franceza şi are adepţi francezi şi a avut o garderobă franceză. Picturile sale au fost totuşi influenţate  la început de peisajele dens impădurite şi luxuriant învăluitoare de figuri umane ale lui Adam Elsheimer, un pictor german care a trăit la Roma; "sunt câteva peisaje de Saraceni care nu sunt atribuite lui Elsheimer," a observat Malcolm Waddingham, iar Anna Ottani Cavina a sugerat că aceste influenţe s-au întâmplat în ambele direcţii şi că picturile mici de cabinet pe cupru ale lui Elsheimer i-au oferit lui Saraceni un format pe care el le-a folosit în şase panele de peisaje ilustrând Zborul lui Icar; în Moise şi Fiicele din Jethro şi Marte şi Venus.

Atunc, când în 1606 pictura cunoscută a lui Caravaggio, Moartea Virginei a fost respinsă ca nefiind o piesă de altar potrivită pentru capela din Santa Maria de la Scala, Saraceni a fost cel care a realizat un substitut acceptabil, care a rămas la locul ei, ca unica pictură datată cu siguranţă în prima sa perioadă în Roma. El a fost influenţat de lumina dramatică a lui Caravaggio, de figurile monumentale, detaliile naturalistice şi acţiune de moment, astfel că el se numără printre primii  "tenebrişti" sau "Caravaggişti". Exemple ale acestui stil pot fi observate şi în lucrarea Judith şi Capul lui Holofernes.

Saraceni s-a maturizat rapid între 1606 şi 1610, iar decada următoare prezintă lucrări cu adevărat mature, sintetizându-i pe Caravaggio şi pictorii veneţieni. În 1616–17 el a colaborat la freşcele pentru Sala Regia din Palatul Quirinale. Detaliile compoziţionale ale freşcei Naşterea Virginei din Capela Bunavestiri din biserica Santa Maria din Aquiro sunt repetate într-un panou de cupru la Louvre.